Sfântul Daniel era un israelit, convertit la creștinism de Sfântul Ierarh Prosdochimie (7 nov.), care l-a și hirotonit diacon al său. Plin de zel misionar, l-a ajutat pe Sfântul Ierarh în misiunea sa. Guvernatorul Padovei, încercând să-l facă să renunțe la credința fără a avea însă succes, neputând să-l facă să renunțe la creștinism, a dat ordin sa fie ucis, fiind țintuit pe o masă din lemn în timp ce deasupra trupului i-a fost pusă o lespede din marmură.
Martiriul său fusese de mult uitat, când, în anul 1064 (1075 – după unele surse), a apărut în visul unul orb din Toscana, spunându-i că-l va tămădui la biserica Sfântului Prosdochimie, unde e mormântul său, ceea ce s-a și întâmplat spre slava lui Dumnezeu. Odată cu această minune a fost descoperit și mormântul său pe a cărui lespede stă scris:
”Hic corpus Danielis martyris et levitae quiescit”
Aici odihnește trupul lui Daniel martirul și levitul
Sub lespede, trupul mărturisitorului întins pe o lespede de lemn, străpuns de mulțime de piroane, au fost descoperite ca și cum ar fi fost așezate acolo de foarte puțin timp. Sfintele sale moaște au fost mutate în domul din Padova, unde se află și astăzi.
În iconografie Sfântul Daniel este reprezentat în veșminte diaconești, având în mână macheta cetății Padova, a cărui ocrotitor este dimpreună cu Sfântul Ierarh Prosdochimie și Sfânta Iustina (7 oct.).
Psa. Andreea Tatiana Stîngă