Sfântul Ierarh Ursicinie, episcopul Ravenei (5 septembrie †536)

Sfântul Ierarh Ursicinie a fost al 24-lea episcop al Ravenei, păstorind între anii 531-532 și 535-536 după Liber pontificalis ecclesiae ravennatis sau Cronica episcopală a Ravenei, scrisă de Andrea Agnello, preot și istoric din secolul al IX-lea, fiind succesorul Sfântului Ierarh Eclesie, episcop de Ravenna pomenit pe 27 iulie. Pe lângă păstorirea credincioșilor, Ursicinie a continuat lucrările de construcție ale palatului episcopal, începute de episcopul Petru al II-lea (494-519) și finalizate de Sfântul Maximian (546-556), primul arhiepiscop al Ravenei, care l-a menționat pe Ursicinie în inscripția de la finalul lucrărilor.

Ursicinie a inițiat și construcția bazilicii Sant’Apollinare in Classe, finalizată tot în timpul Arhiepiscopului Maximian. Fiind considerat unul dintre fondatorii ei, a fost reprezentat în absida altarului împreună cu alți trei episcopi ai Ravenei, Sever (1 feb.), Urs (13 apr.) și Eclesie (27 iul.)

Acest mozaic a fost realizat la puțini ani după moartea Sfântului episcop, ceea ce face din acest mozaic un veritabil portret al său pentru posteritate. Sfântul este reprezentat cu veșminte episcopale, ținând în mâna stângă, acoperită de veșmânt, evanghelia, așa cum cerea ceremonialul bizantin, iar cu dreapta binecuvântând.

Sfântul Ursicinie a fost înmormântat în Basilica di San Vitale, în capela din dreapta altarului, numită Sacra Sanctorum sau altarul Sfinților Nazarie și Chelsie. Această denumire de Sancta Sanctorum este legată de memoria celor trei episcopi înmormântați aici, Eclesie, Ursicinie și Victor, aceștia fiind ultimii trei episcopi înainte ca această eparhie să fie ridicată la rangul de arhiepiscopie. În anul 1581, cu ocazia lucrărilor de schimbare a mesei altarului, a fost descoperită urna cu sfintele moaște ale ierarhului Eclesie, urmând a se face recunoașterea lor în decembrie 1607 iar mai apoi, în decembrie 1731, când s-au făcut lucrări de restaurare la întreaga capelă.

Tot în acest an au fost descoperite și moaștele celorlalți Sfinți Episcopi, Ursicinie și Victor dar și sarcofagele lor. Pe latura stângă a sarcofagului marcat cu semnul sfintei cruci era scris numele Sfântului: ”ecclesius episcopus”. Al lui Victor se află și azi în curtea bazilicii (foto 1) [1], iar părți din ale lui Ursicinie au fost integrate în lucrările de restaurare ale capelei.

Moaștele acestora au fost așezate în trei relicvarii distincte, iar apoi în unul mai mare, tripartit, așezat în corpul mesei altarului, care este împodobit cu chipurile celor trei episcopi (foto 2).

În 1903, s-au făcut noi lucrări de consolidare și înnoire a acestei capele, sfintele moaște fiind mutate în palatul episcopal iar marmura cu chipurile sfinților fiind  pusă pe peretele capelei.

În 1955, cele trei relicvarii au fost puse sub altarul principal al bazilicii San Vitale, relicvariul tripartit rămânând în arhivele arhiepiscopale.

 Acest Sfânt Ierarh nu trebuie confundat cu Sfântul Mucenic Ursicinie, medicul din Ravena care a suferit moarte martirică la anul 67 din porunca împăratului Nero, pomenit pe 19 iunie.

Presb. Andreea Tatiana Stîngă