O comunitate creștină la Aquino este prezentă încă de la sfârșitul secolului al IV-lea, așa cum atestă scrierile Sfântului Ierarh Paulin de Nola (21 ian.), care vorbește despre pelerinajul comunității din Aquino la mormântul Sfântului Sfințit Mucenic Felix (14 ian.), care devenise loc de de tămăduire pentru creștinii din secolul al IV-lea. Episcopia din Aquino este atestată documentar pentru prima dată în a II-a jumătate a secolului al V-lea, când primul episcop, Constantin, a participat la Sinodul Roman din 19 noiembrie 465 și la Sinodul Lateran din 13 martie 487. Lui i-a urmat Asterie și apoi Constant, Sfântul ocrotitor al acestei episcopii.
Sfântul Ierarh Constant era deja înscăunat episcop de Aquino în ultima parte a vieții Sfântului Benedict de Nursia care trece la Domnul în 14 martie 547. Se știe din viața sa că având un cleric cu duh necurat în eparhia sa și purtându-l pe la mai multe sfinte moaște l-a dus mai apoi la Cuviosul Benedict care făcând rugăciune l-a tămăduit pe acesta, avertizându-l ca pe viitor să renunțe la mâncărurile de carne și la urcarea în treptele clericale.
Sfântul Ierarh Constant a fost un om cu o viețuire vrednică, cunoscut fiind a avea darul profeției. În lucrarea sa Dialoguri, Sfântul Grigorie cel Mare (12 mart.) ne face cunoscut sfârșitul pământesc al acestui slăvit ierarh. Fiind ierarhul în ultimele ceasuri ale sale a fost întrebat de credincioși: Pe cine, după dumneavoastră, părinte, vom avea ca păstor?După Constantius un vizitiu; după vizitiu, un vopsitor. Vai ție, Aquino, ai și asta!
După aceste cuvinte, Constant și-a dat sufletul în mâinile Domnului. După moartea sa, episcop al cetății Aquino a fost ales diaconul său, Andrei, care mai înainte supraveghea caii în staule, iar după Andrei, Iovin care mai înainte fusese vopsitor în cetate. După aceștia doi, cetatea Aquino nu a mai avut episcop până în secolul al X-lea, în perioada ultimilor doi episcopi, cetatea fiind distrusă de invaziile barbare și de molime de tot felul. Nu se cunoaște anul exact al morții sale, dar se știe că a trecut la Domnul în perioada episcopatului lui Ioan al III-lea, episcop al Romei în perioada martie 561 – iulie 574.
Pentru rugăciunile Sfântului Ierarh Constant, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!
Presb. Andreea Tatiana Stîngă
RO 
IT