Creștinismul este viață!
Creștinismul nu este o ideologie, un sistem de idei la care putem sau nu să aderăm, ci viață, viața cea adevărată în comuniune cu izvorul vieții, Dumnezeu, viața pe care omul a pierdut-o datorită păcatului originar. Prin întruparea, moartea, învierea și înălţarea Sa la cer Mântuitorul Iisus Hristos a restaurat firea umană și ne-a eliberat de sub stăpânirea păcatului și a morții dăruindu-ne viața veșnică a Împărăţiei cerurilor. Fiecare dintre noi am primit acest dar al vieții veşnice în botezul nostru când „ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții”(Romani 6, 4).
Slujbele Bisericii reprezintă împărtășirea concretă de viața cea nouă în Hristos. Biserica este Împărăția lui Dumnezeu pe pământ iar slujbele reprezintă intrarea noastră în această Împărăţie, trăirea și împărtășirea concretă de viața cea nouă în Hristos, de dreptatea, pacea și bucuria în Duhul Sfânt ce caracterizează Împărăția lui Dumnezeu (Romani 14, 17). Cultul Bisericii ne poartă în lumea prezenței directe a lui Dumnezeu făcându-ne părtași bucuriei învierii. Creștinismul este, pentru aceasta, o religie liturgică, o religie în care pe primul plan este cultul, trăirea liturgică a vieții celei noi în comuniune cu Dumnezeu. Biserica este, în primul rând, o comunitate rugătoare, slăvitoare. Înțelegem astfel de ce Biserica noastră se numește ortodoxă: este Biserica ce aduce dreaptă slăvire (orthos – doxa) lui Dumnezeu și, ca urmare, are credința dreaptă fiind Biserica cea adevărată.
Sfânta Liturghie – unirea tuturor în Biserică și intrarea Bisericii în Împărăția lui Dumnezeu.
Centrul cultului ortodox este Sfânta Liturghie, slujba în care se realizează, prin excelență, intrarea noastră în Împărăţie, mai precis unirea tuturor în Biserică și intrarea Bisericii în Împărăția lui Dumnezeu. Toate celelalte slujbe sunt o pregătire pentru Liturghie și își găsesc împlinirea în ea. Sfântul Dionisie Areopagitul numește Sfânta Liturghie Taina Tainelor deoarece ea încununează tot ceea ce s-a dat prin celelalte slujbe și unește cel mai deplin pe fiecare credincios și pe toți în Dumnezeul cel Unul și infinit în iubire desăvârșind comuniunea cu Dumnezeu.
Taina mântuirii și Tainele Bisericii.
Astăzi vorbind despre Taină avem tendința de a ne gândi numai la cele Șapte Taine sau sacramente ale Bisericii (Botezul, Mirungerea, Euharistia, Spovedania, Cununia, Hirotonia, Maslul). Dar până în secolul al XIII-lea Biserica Ortodoxă nu a fixat precis numărul Tainelor, Părinţii preferând să se refere la Taina mântuirii în sens general și la aspectele acesteia, la Taina unică a Bisericii în care Dumnezeu Își împărtășește viața Sa dumnezeiască omenirii, răscumpărând omul din păcat și din moarte și revărsând asupra omului slava nemuririi. Această Taină se concretizează în lucrările specifice ale Bisericii în care Hristos însuși se oferă și se împărtășește printr-un ritual de sfinţire săvârșit de slujitorii bisericești în și prin puterea Duhului Sfânt.
Sfânta Liturghie este Taina Tainelor.
Punctul culminant al acestor lucrări este Sfânta Liturghie, Taina Tainelor, Taina actualizării lucrării mântuitoare a lui Hristos și a unirii depline cu El, Taina împlinirii Bisericii ca Trup al lui Hristos și a intrării ei în Împărăția lui Dumnezeu. La Sfânta Liturghie Duhul Sfânt introduce realitatea eshatologică a Împărăţiei în istorie schimbând istoricitatea liniară în prezență. Trecutul și viitorul sunt astfel unite într-o realitate unică și indivizibilă realizându-se o sinteză a istoricului și eshatologicului.
Sfânta Liturghie – Taina lui Hristos.
Sfânta Liturghie este o anamneză, o pomenire a faptelor mântuitoare ale lui Dumnezeu începând de la creaţie și, în primul rând, a lucrării mântuitoare a lui Hristos. Dar această pomenire nu este o simplă comemorare ci o actualizare a evenimentelor. În Liturghie are loc o epifanie și dezvăluire crescândă a prezenței lui Hristos Cel Întrupat, Răstignit, Înviat și Înălțat dar și ca Cel va să vină. Liturghia este „Evanghelia mereu actualizată”.
Sfânta Liturghie – Taina Bisericii.
În Liturghie Hristos e prezent în mijlocul Bisericii Sale, a adunării credincioșilor. Nu îl întâlnim ca persoane singuratice ci ca mădulare ale Trupului Său adunate laolaltă sporind neîncetat comuniunea cu El și între noi printr-un urcuș spiritual continuu al nostru spre trepte tot mai înalte de comuniune duhovnicească cu Hristos și, în Hristos, cu Sfânta Treime. În Liturghie, Biserica primește darul unității „de sus”, în Hristos, împlinindu-se ca Trup al lui Hristos. Fiecare comunitate locală realizează astfel și revelează Biserica întreagă, evenimentul noului mod de viață care constituie mântuirea, participarea omului la viața veșnică. În același timp Liturghia este slujită în comuniune cu întreaga Biserică universală și în numele întregii Biserici pomenindu-se atât cei aflați departe cât și cei adormiți ca mădulare ale aceluiași Trup al lui Hristos, realizându-se astfel o unitate în timp și spațiu.
Fiecare credincios trebuie să înțeleagă Sfânta Liturghie.
Viața creștină autentică nu poate fi concepută în afara Sfintei Liturghii care ocupă locul central în Biserică și în viața oricărui creștin care își ia în serios demnitatea de membru al Trupului lui Hristos. Dar pentru a putea participa deplin la Liturghie și nu numai a asista este foarte important ca fiecare credincios să înțeleagă semnificația ei. Ca urmare, în cadrul acestei rubrici vă vom oferi o explicație sistematică a acestei slujbe esențiale a Bisericii care este Sfânta Liturghie.
Pr. Prof. Florin BOTEZAN, Explicarea Sfintei Liturghii, din biblioteca electronică:
Sursa web: http://www.sufletortodox.ro/arhiva-biblioteca-ortodoxa/index.php?dir=carti-documente/Liturgica/
RO 
IT