Selectează o Pagină

Loading

„Dacă aici m-a adus Dumnezeu, cu voia Lui, cum să nu mă conformez voii Sale?”

Se împlinesc doi ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Sorin Constantin Istrătescu, cel care a păstorit mai bine de un deceniu credincioșii parohiei „Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril, Patriarhii Alexandriei” din orașul L’Aquila. Vom încerca să expunem în câteva cuvinte, aspecte mai importante din viața părintelui liniștit, de sămânță ardeleană.

Părinte Sorin Constantin Istrătescu s-a născut la Sibiu, pe 22 mai 1959, făcând studiile liceale în orașul natal (promoția 1979), tot aici absolvind și Facultatea de Teologie ,,Andrei Șaguna”, în anul 1990. A fost hirotonit preot, în anul 2000, pe seama catedralei „Sfinții Trei Ierarhi”, din Timișoara, de către Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae (Corneanu), Mitropolitul Banatului. În cei aproximativ șase ani, până la venirea în Italia, a slujit  și a desfășurat activitate pastoral-misionară la Catedrala Arhiepiscopală din Timișoara. La acestea se adaugă contribuția pe care a adus-o, împreună cu doamna preoteasă Ana Istrătescu (pictor şi restaurator artă sacră), la restaurarea catedralelor ortodoxe din Sibiu, Arad şi Timișoara. Familia părintelui este formată din preoteasa Ana Istrătescu, fiica Teodora şi fiul Dominik-Nicolae.

Începând cu 5 octombrie 2009, părintele Sorin a fost numit paroh la Parohia „Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril, patriarhii Alexandriei”, din localitatea L’Aquila. Activitatea liturgică, pastorală și misionară a părintelui nu a fost ușoară, deoarece cutremurul din 6 aprilie 2009 a creat nenumărate probleme comunității. De-a lungul timpului, s-au schimbat mai multe locuri de slujire, în general în afara orașului, ceea ce a îngreunat, în multe rânduri, participarea credincioșilor la sfintele slujbe. Însă, cu toate acestea, părintele a reușit să mențină o comunitate închegată, prin diverse activități (program liturgic bine organizat, ateliere de pictură, cateheză, etc).

Deși timpul de la plecarea părintelui în veșnicie se scurge, lipsa sfinției sale încă se resimte între clericii din Protopopiatul Abruzzo–Molise dar mai ales în inimile credincioșilor cărora le-a slujit. În cele ce urmează redăm câteva cuvinte ale Părintelui Daniel Mititelu, de la Parohia Avezzano: „Personal, îmi lipsesc serile de vară petrecute la Avezzano, când, după cină, povesteam despre preoți, ierarhi și creștini, care au suferit în perioada comunistă. Puțini știu că Părintele Sorin era un dușman declarat al comunismului și că, de mai multe ori, a suferit bătăi în beciurile Miliției din Sibiu. Când povestea, se emoționa vizibil! Toate aceste discuții mi-au rămas în inimă, fapt pentru care îi păstrez o amintire frumoasă!

În preajma părintelui, nu te oboseai, pentru că el era cel care te odihnea! Nu pot îndrăzni să spun că mi-a fost prieten, dar mi-a fost Părinte! Țin minte că, odată, l-am întrebat de ce nu își depune dosarul la concurs, pentru a merge într-o altă parohie. Sfinția sa mi-a spus: «dacă aici m-a adus Dumnezeu, cu voia Lui; cum să nu mă conformez voii Sale?» Aceste cuvinte, astăzi îmi dau putere să merg înainte, când îmi este greu!

Cel pe care astăzi îl plângem și a cărui timpurie plecare dintre noi o regretăm, a fost un preot cu alese calități sufletești, implicat în numeroase activități pastoral-duhovnicești și social-filantropice, râvnitor, apropiat de credincioșii săi, mereu în preajma celor aflați în lipsuri și nevoi; un slujitor care și-a asumat, cu responsabilitate, misiunea preoțească, povățuindu-i cu toată priceperea pe enoriașii săi.”

Credincioșii vorbesc și acum cu lacrimi în ochi despre golul pe care l-a lăsat părintele în inimile lor prin plecarea din această viață la cele veșnice, dar sunt cu sufletul încrezător că de acolo, din Împărăția lui Dumnezeu, îi pomenește încă pe fiecare în parte, așa cum făcea cu sârguință la fiecare Proscomidie.

A trecut la Domnul pe 17 ianuarie 2021, în urma unui infarct. În acea duminică, slujise Sfânta Liturghie și sărbătorise, împreună cu credincioșii, hramul parohiei, prilejuit de pomenirea Sfinților Ierarhi Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei, cinstiți în ziua următoare.

Veșnică odihnă robului lui Dumnezeu Sorin preotul, fratele nostru, și pomenirea lui din neam în neam!

ro_RORO
Copy link