Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi!
Pâinea aceasta se referă la cea pe care o mâncăm, la hrana variată pentru nevoile trupului, sau la pâinea duhovniceasca, cea mai presus de fire? La aceste întrebări ne răspund purtătorii de Dumnezeu, Părinţii Bisericii noastre. Sfântul Grigorie de Nyssa, explică:„-Cerem în Rugăciunea Domnească pâinea pentru astăzi, nu pentru mai multe zile, ca să ne ferim de îmbuibare şi să cultivăm cumpătarea” (Sfântul Grigorie de Nissa, „Comentariu la Tatăl nostru”, Omilia 4), şi „având hrană şi îmbrăcăminte, cu acestea vom fi îndestulaţi” (1Timotei 6,8) „Pâinea pe care o cerem nu este pâinea mea, ci pâinea noastră, nu este doar pentru mine, ci pentru toţi oamenii, fraţii mei. Astfel, cel care are, trebuie să devină slujitor şi hrănitor al celor care nu au. Belşugul de pâine va fi binecuvântarea Iui Dumnezeu şi mijloc de milostenie, pe când lipsa, foarte probabil, poate să fie urmarea păcatului, a purtării noastre indiferente.
Deci, creştinul trebuie să ceară cu smerenie pâinea zilnică şi să o aştepte cu încredere ţinând poruncile, cultivând virtuţile credinţei, nădejdei şi iubirii, participând activ la Sfânta Jertfă a Sfintei Liturghii.
Expresia „Pâinea noastră cea spre fiinţă”, a primit din partea Sfinţilor Părinţi, mai multe explicaţii: Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că „pâinea pe care o cerem este însuşi Hristos, Care S-a coborât din cer” ( Ioan 6,51). Când suntem următori Evangheliei, vom primi drept Pâine spre fiinţă şi dătătoare de viaţă, spre hrănirea sufletelor noastre şi spre păstrarea bunurilor duhovniceşti dăruite, pe Fiul şi Cuvântul Care a propovăduit; „Eu sunt Pâinea care s-a coborât din cer şi dă viaţă lumii’* (Ioan 6,33).
Pâinea Hristos devine totul pentru noi, prin intermediul înţelepciunii şi virtuţii, conform cu deschiderea fiecărui credincios şi „se întrupează” în moduri diferite în noi, precum ştie şi voieşte Dumnezeu” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Scurtă explicație la Rugăciunea Tatăl nostru”, Filocalia vol.2).
Sfântul Chirii al Ierusalimului defineşte „Pâinea spre fiinţă”, „drept Pâinea Sfintei Împărtăşanii, Trupul lui Hristos superior oricărei materii, care nu merge în pântece, nici nu „se aruncă afară” (Matei 15,17), ci se împarte existenţei noastre, pentru folosul sufletului şi al trupului.” (Sfântul Chiril al Ierusalimului, „Cateheză mistagogică5”)
Deci, „Pâinea”, adică Sfânta Împărtășanie, ne transformă firea, o preface şi o creează din nou, iar noi devenim hristofori, teofori şi pnevmatofori. Dumnezeiasca Împărtășanie este cea care întreţine şi sfinţeşte fiinţa sufletului, dar şi pe omul întreg. Nu este vorba de pâinea materială care pătrunde în trup şi-l întăreşte, ci de cea cerească, de Trupul lui Hristos, Sfânta Împărtășanie care ni se dăruiește spre tămăduirea sufletului și a trupului și spre dobândirea vieții veșnice în Împărăția lui Dumnezeu.
„Deoarece Pâinea acesta, Sfânta Împărtășanie este zilnică şi indispensabilă pentru întreţinerea fiinţei sufletului şi întărirea trupului, de ce aştepţi, (se întreabă Sfântul Ambrozie de Milano) să treacă săptămâni, luni şi ani ca să o primeşti? Ai cumva piedici? Drumul Bisericii pentru pocăinţă şi îndreptare este cunoscut şi scurt, depinde doar de tine ca să trăieşti o viaţa după Evanghelie şi plăcuta lui Dumnezeu, încât să fii vrednic să te împărtăşeşti regulat, mai ales în Postul Mare, dar şi în fiecare zi. Este suficient să fii pregătit. Când primeşti Pâinea Cerească – Sfânta Împărtășanie este pentru tine „o zi”. Dacă Hristos este astăzi în tine, ziua aceasta devine ziua învierii Lui”. (Mavromati Gh. „Tatăl nostru”)
Sfântul Didim al Alexandriei şi alţi Sfinţi Părinţi ne spun că pâinea pe care o cerem în rugăciunea „Tatăl nostru”, este cuvântul lui Dumnezeu care ne hrăneşte, întăreşte şi întreţine sufletele. „Să consideri pâine poruncile evanghelice, şi vin cunoaşterea după har a Iui Dumnezeu şi a adevărului Lui, care vine din citirea şi studiul Sfintei Scripturi”. (Sfântul Didim al Alexandriei, „Comentariu la pilde”,cap.9)
Profetul Amos prevesteşte că va veni cândva un timp când va fi o foamete duhovnicească după cuvântul lui Dumnezeu şi vom dori, dar nu vom putea să-l ascultăm. Aseamănă, adică, „Pâinea cu cuvântul Lui Dumnezeu”. (Amos 8,11) Acelaşi lucru pare să spună şi sfântul evanghelist Marcu în minunea înmulţirii celor cinci pâini.(Marcu 6,41) Pâinile simbolizează cuvântul Domnului, deci cuvântul Lui hrăneşte şi satură sufletele, dar şi înmulţeşte bucuriile cereşti din inimi. Pâinea ceruta zilnic de la Tatăl înseamnă
răspândirea credinţei, a cuvântului evanghelic dumnezeiesc şi înmulţirea darurilor divine. Ca şi cuvânt al lui Dumnezeu, ea nu este altceva decât Persoana însăşi jertfită a Domnului „pentru mântuirea noastră”, darul mai presus de fire al vremurilor eshatologice, adică Pâinea dumnezeiască de la Cina celei de-a doua veniri a lui Hristos. Astfel, ne rugăm să primim prin rugăciune, astăzi şi în fiecare zi, Pâinea Cinei eshatologice, ca pregustare şi hrană a sufletului credincios.
„Un om a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi…”(Luca 14, 15-16), spune Domnul în parabolă. La aceasta, printre cei mulţi suntem chemaţi şi noi, toţi creştinii ortodocşi. Cel care va răspunde pozitiv la această invitaţie se va bucura, pentru că „Fericit este cel care va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu”.
Minunate sunt aici şi pâinea şi praznicul eshatologic al Împărăţiei Cerurilor. Suntem chemaţi să participăm la petrecerea împărătească şi eshatologica din ziua de azi, de acum. Această Cină este Dumnezeiasca Liturghie. Cina aceasta este un dar făcut de Hristos, darul mântuirii şi dorim să ne bucurăm de el astăzi. Nu este o speranţă a veacului viitor, ci o rugăminte imediată pentru participarea noastră la ea în această zi: „Dă-ne-o nouă astăzi”. Astfel, trăim următorul fenomen duhovnicesc neobişnuit: pe de o parte imboldul puternic al sufletului de a participa la Cina eshatologică, iar pe de altă parte deschiderea inimii către Pâinea Cerească, ca să se realizeze în noi Cina cea Mare.
O altă versiune propune formula „Pâinea noastră”, ca rugăciune a inimii. Aceasta înseamnă că mintea iluminată, curată, intră în inimă prin rugăciunea minţii, gustă în afara simţurilor şi se hrăneşte mai presus de fire din Pâinea spirituală, Iisus Hristos. Mintea gustă, dar şi priveşte fără amăgire, prin liniştea inimii înduhovnicite, la atributele necreate ale Cuvântului cu Care se uneşte şi rămâne în Cămara Lui de nuntă. Acolo este bucuria raiului, lumina neînserată şi neapropiată, lumina Soarelui întreit, atotputernicia negrăită, bucuria Heruvimilor, fiinţa şi Slava Lui Dumnezeu mai presus de fire, neschimbată, nedespărţită, necompusă şi începătoare de Viaţa.
Cuvântul evanghelistului ne îndeamnă: „Cereţi şi vi se va da”(Matei 7,7) Pâinea cerească, „Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi se va apropia şi EI de voi”(Iacob 4,8). Pentru aceasta, însă, pocăiţi-vă, postiţi cu sufletul şi cu trupul, ascultaţi de voia divină, plângeţi pentru fiecare păcat, fiţi cumpătaţi, răbdători în ispite şi „Rugaţi-vă neîncetat” (1Tesaloniceni 5,17) toţi, „Siliţi-vă sa intraţi pe poarta cea strâmtă”(Luca 13,24), şi în fiecare zi şi în fiecare moment împliniţi-vă duhovniceşte, până când auziţi: „Bine, slugă bună şi credin-
cioasă, peste puţin ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului Tău” (Matei 25,21), ca să deveniţi „fiii luminii” (Ioan 12,36) şi „fiii zilei” (1Tesaloniceni 5,5). Astfel, „suferind” în fiecare zi cele dumnezeieşti, nu încetaţi să strigaţi ca şi orbii de pe drum: „Iisuse Fiul lui David, mântuieşte-ne!” (Luca 18,38).
Gustând însă din Pâinea Cerească, adică Sfânta Împărtășanie care ni se oferă din milostivire dumnezeiască la Sfânta Liturghie, să nu ne amăgim pe noi înşine, aiurind şi crezând că suntem ceva, în timp ce suntem atât de nevrednici, dintre care eu primul! Aşadar, Tatăl nostru nu este o rugăciune simplă, ci cuprinde cereri înfricoşătoare şi oferă daruri bogate, puteri duhovniceşti nelimitate şi sensuri adânci. Bunul Dumnezeu să ne ajute, să trăim toate acestea în viaţa noastră!
Pr. Silviu State
Sursa: Protopresbiter Ștefanos Anagnostopoulos, „Explicarea Sfintei Liturghii”, Editura Bizantină, București, 2005, pp.360-364.
RO 
IT