Selectează o Pagină

Loading

Părintele Porfirie spunea că părinții să fie foarte atenți la cum vorbesc. Trebuie să-și binecuvânteze, nu să-și blesteme copiii, fiindcă, zicea – și în timp ce vorbea, își ridica ușor mâinile, răsfirându-și degetele -, inima noastră este un emițător care emite și degetele sunt antenele. Din fiecare om sunt emise binecuvântări sau blesteme, binecuvântare sau nefericire, bine sau rău. Și povesti un caz pe care îl cunoștea el însuși. Un copil, ne spunea, a plecat de acasă la joacă, deși mama lui voia să se ducă cu măgarul la câmp. În cele din urmă, copilul se întoarse acasă și mama, plină de mânie, l-a blestemat cu un blestem cutremurător – să aibă parte de un pat de scânduri, pe care nu îl aruncă decât femeile needucate, cu rea voință și necioplite, departe de Biserică. Copilul a luat măgarul și a plecat, dar pe drum a căzut de pe măgar, s-a lovit de o piatră și l-au găsit niște trecători, care l-au adus mort pe un pat de scânduri, așa cum îl blestemase. Mama își smulgea părul, însă răul fusese făcut. De aceea și Evanghelia sfătuiește să binecuvântăm, nu să blestemăm; că binecuvântarea aduce binele, pe când blestemul – răul, năpasta, nefericirea.
Copiii vor învăța de la Părinți. Studiul Părinților îi va învăța despre spovedanie, patimi, vicii, despre cum sfinții își biruiau partea cea rea dinăuntru. Iar noi ne vom ruga ca Dumnezeu să le cerceteze sinea.
E o pornire sufletească rea să nu-ți respecți natura, să te îmbraci, să te împodobești și să te porți împotriva firii genului tău; la fel e și atunci când părinții, pentru că nu au fată sau băiat sau din diferite pricini, ajung să-și împingă copilul spre deprinderile firești celuilalt gen. E nevoie de atenție.
Părintele Porfirie Kavsokalyvitul – „Sfaturi pentru viața de familie”, pag. 66-68.
ro_RORO
Copy link