Dicționar teologic: Arhiereu

dictionar teologic

ARHIERÉU. Cea mai înaltă treaptă a ierarhiei sacramentale a Bisericii.
Denumirea de arhiereu arată starea harică a celui care poartă acest nume, precum și slujirea lui. Ea este sinonimă cu denumirea de ierarh. Când un arhiereu devine titularul unei eparhii sau episcopii, se numește episcop. În funcție de unitatea bisericească administrativă pe care o conduce: episcopie, arhiepiscopie, mitropolie sau patriarhie, arhiereul se numește episcop, arhiepiscop, mitropolit sau patriarh. Toate aceste denumiri sunt însă onorifice, căci fiecare dintre titularii lor rămâne la starea de arhiereu. Toți sunt arhierei sau ierarhi. Vicarii de la episcopii se cheamă arhierei vicari, iar cei de la patriarhie, episcopi vicari patriarhali. Din punct de vedere haric, toți sunt egali, de la arhiereul vicar la patriarh.

________________________________________
Sursa: Dicționar de Teologie Ortodoxă, Ed. Basilica, București, 2019, p. 89.

Scroll to Top