Selectează o Pagină

Loading

Cuvântul eugenism provine din limba greacă εὖ (èu), „bun” și γένος (ghènos), „rasă” sau mai degrabă “rudenie”. Acest termen a fost desemnat pentru a numi teoria socială care are la bază îmbunătățirea speciei umane prin selecția genelor “bune” – transmise mai departe numai de cei ce sunt considerați apți pentru a procrea și a elimina prin aceasta toate genele “rele”, în special prin limitarea/interzicerea unor categorii de oameni de a da naștere copiilor sau chiar eliminarea definitivă a acestora. Afirmăm de la început, că această „selecție” încalcă drepturile inalienabile a fiecărui  om, adică dreptul la viață și la reproducere.

Eugenismul s-a născut odată cu gruparea populației în categoriile sociale. Acest concept îl întâlnim Grecia Antică la marele filozof Platon care susținea reproducerea selectivă în așa fel încât generațiile viitoare să fie reprezentate de oamenii “mai buni”, nu doar din punct de vedere fizic, ci și comportamental. Un alt exemplu istoric este cel din cetatea Sparta în care la naștere, părinții aveau dreptul de a hotărî asupra vieții copilului după o atentă examinare. În cazul în care erau prezente deformări fizice, handicapuri sau boli, copiii puteau fi abandonați în locuri amenajate, unde de obicei erau executați condamnații la moarte.

Cruzimea din Antichitate a luat o forma legislativă și filozofică de ideologie socială în epoca modernă, prin antropologul și psihologul englez Sir Francis Galton care a fost inspirat de opera „Originea speciilor” scrisă de vărul său, Charles Robert Darwin.

Eugenismul și Darwinismul au avut la bază teoria selecției naturale, însă istoria arată cum  ideologia lui Galton a degenerat, întrucât această selecție a fost realizată arbitrar de o elită politic-socială care a emis legi în acest sens, precum sterilizarea unor grupuri de indivizi (de exemplu, persoanele cu dizabilități, respectiv diagnosticate cu boli mintale, sau condamnate pentru crimă, inclusiv și cele care au diferite adicții, ș.a.). Această modalitate de eliminare a unor potențiali indivizi sau chiar a indivizilor din societate, se baza pe concepția că trăsăturile comportamentale urmau același mecanism de transmitere genetică a trăsăturilor fizice (fenotipice) descrise de legile ereditare ale lui Mendel care, în acea perioadă fuseseră folosite mai mult pentru îmbunătățirea plantelor de interes agricol și prea putin pe om.

Denaturalizarea acestei ideologii inițiale, a avut implicații și mai grave încât s-a dus o adevărată luptă împotriva Creștinismului (care era contrar sterizilizărilor, avorturilor terapeutice și obligativitatea contraceptiei) dar și față de actele de caritate, respectiv ajutorului față de cei bolnavi, încât supraviețuirea acestor categorii sociale din prisma gândirii eugeniste, reprezentau doar o sursă în plus pentru degenerarea societății. Pe lângă acest conflict, din cauza ideologiei de puritate și superioritate genetică, s-a putut dezvolta din rasism, cel mai dureros și inuman gest făcut de omenirea însăși, așa numita “igienă rasială”, anume, exterminarea minorităților considerate nevrednice de a trăi, petrecută în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În această perioadă și-au pierdut viața sute de mii de evrei, romi, polonezi, oameni cu dizabilități, deținuți și prizonieri de război, sovietici, alături de cei care se opuneau regimului nazist.

După sfârșitul războiului și în urma publicării Declarației Universale a Drepturilor Omului, în anul 1948, majoritatea legilor eugenetice au fost eliminate în S.U.A, Asia și în majoritatea țărilor din Europa, deși unele campanii de sterilizare au continuat până în anii ‘60.
În ziua de astăzi, cu siguranță nu se mai întâmplă ororile de odinioară dar totuși, sunt dezbateri etice asupra unor tehnici de inginerie genetică și “fecundare în laborator”, unde părinții pot alege trăsăturile “dorite” pentru viitorii copii, aceștia devenind un produs de consum făcut la comandă.
Una dintre noile tehnice eugenetice este aplicată în procedura de preimplantare în cazul fertilizării in vitro. Procedura de screening pentru preimplantare constă în fertilizarea  ovulelor extrase din ovarele mamei care după 3 zile de la fecundarea artificială devin embrioni cu 8 celule, din care sunt luate una sau două pentru a fi supuse testului cromozomial. Apoi sunt selectați și implantați embrionii care nu au niciun fel de mutație genetică, ceilalți fiind direct înlăturați.

O consecință a noilor testări diagnostice prenatale prin teste genetice și analize cromozomiale este creșterea numărului de avorturi deoarece se evită în acest fel să mai fie aduși pe lume copii cu dizabilități. Un studiu în S.U.A, a declarat recent că 90% dintre copiii diagnosticați cu morbul Down, sunt avortați, iar în Danemarca guvernul sprijină din punct de vedere economic și medical femeile însărcinate cu bebeluși care suferă de morbul Down, pentru avortul terapeutic, deoarece au declarat că obiectivul țării este eradicarea acestei boli genetice.
Este corect a se preciza totuși că, știința nu a devenit în totalitate un nou tip de business și nicidecum o nouă față a eugenismului deoarece are, în principiu, scopuri onorabile precum înlăturarea bolilor prin terapia genică directă și ameliorarea condiției întregii umanități și nu doar a calității ei.

Ana Goia – biolog

ro_RORO
Copy link