Cel care nu vrea să renunțe la păcat are iluzia că viața curată este imposibilă însă este doar o iluzie pentru că în toate timpurile vor fi sfinți care ne vor spune la judecată că au trăit cu noi aceleași tentații și ei le-au învins, astfel făcându-se acuzatorii noștri indirecți (Sfântul Simeon Noul Teolog)
25. Când cei ținuți și stăpâniți încă de patimi vor auzi că cel desăvârșit după Dumnezeu se socotește pe sine mai lipsit de curăție decât orice om și decât orice animal și orice fiară și că atunci când e batjocorit se bucură, când e bârfit binecuvântează, când e prigonit rabdă și se roagă pentru dușmanii lui cu lacrimi și întru durerea inimii, rugându-se lui Dumnezeu pentru ei, la început nu cred că sunt lucruri așa de mari și încearcă să se facă pe ei deopotrivă cu acela. Pe urmă, dați pe față de Sfintele Scripturi și copleșiți de sfinții care le-au dovedit acestea cu fapta, mărturisesc că nu pot să ajungă la ele. Iar când aud că fără împlinirea acestora este cu neputință să se mântuiască, atunci, nevrând să înceteze cu totul să facă răul și să se pocăiască de păcatele lor, îi prinde deznădejdea.
Sfântul Simeon Noul Teolog, Ale aceluiași, una sută capete de Dumnezeu cuvântătoare și făptuitoare (teologice și practice) în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși în vol. VI – traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, Ed. Humanitas, București, 2017, p. 53.
RO 
IT